All premium Magento themes at magentothemesworld.com!
            Icoana lui Isus (Iisus) nu este un idol

12. 10.  2013

 

Gabriel Baicu

 

   

Eu nu mă închin în fața icoanelor și mai ales detest să îmi ating fruntea de ele, dar doresc să fiu obiectiv în analizele mele și nu aș vrea, în nici un caz să fiu părtinitor, favorizând o doctrină a unei confesiuni creștine în defavoarea doctrinei altei confesiuni creștine. Pentru mine, toate confesiunile creștine au valoare egală și doctrinele lor, toate, fără excepție, au și multe puncte slabe. Nu există doctrină creștină mai bună decât altele și aș dori să risipesc această iluzie prin abordarea unor aspecte diferite. Căutând intensiv nu am găsit încă nici o doctrină creștină, pe care să o pot numi ”bună.” Bun este Unul singur, Dumnezeu. (Marcu 10; 18) Toate luptele doctrinare dintre membrii Bisericilor instituționale sunt sterile. Fiecare vede deficiențele doctrinale ale altora și nimeni nu prea vede deficiențele doctrinale a confesiunii creștine, de care aparține. Se întâmplă la fel ca în viața de fiecare zi. Creștinii nu văd deslușit să scoată paiul din ochii altora, din cauza bârnei doctrinale, din proprii lor ochi. Așa se întâmplă și cu discuțiile pe marginea problemei icoanelor.

Sunt icoanele care se folosesc în Biserica instituțională Ortodoxă idoli? Este o întrebare esențială care face diferența între o practică corectă a Creștinismului și o practică opusă acestuia. Dus de valul propagandei Neo-protestante, la prima vedere, s-ar părea că icoanele au ceva în comun cu idolii și că deci ar putea și ele să fie niște idoli. Dacă ne bazăm doar pe textele V.T. atunci da, icoanele sunt idoli. Noi însă trebuie să luăm în considerare cu precădere textele N.T., căci, prin Isus (Iisus), Dumnezeu s-a întrupat în om și acest lucru schimbă, în mod esențial, datele problemei. La o analiză mai atentă, se poate vedea că de fapt icoanele nu pot fi considerate idoli. Cum poate fi socotită un idol icoana lui Isus (Iisus)? Dacă icoana lui Isus (Iisus) este un idol, atunci ce este Isus (Iisus), Cel pe care îl reprezintă icoana? Sub nici o formă nu se poate face o alăturare între icoana lui Isus (Iisus) și un idol, căci un idol nu poate fi niciodată asociat cu Dumnezeu. Ce este un idol? Pentru a obține un răspuns la această întrebare trebuie mai întâi să ne referim mai întâi la V.T. dar să nu rămânem cramponați în el. Să vedem ce era considerat idol și interzis pentru poporul evreu.

"3 Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine.

 4 Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele mai de jos decât pământul.

 5 Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii, până la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc,"

 

Ce sunt icoanele? Sunt înfățișarea unor chipuri de femei și bărbați înaintea cărora unii se închină. Ele sunt însă o înfățișare a lucrurilor care sunt sus  în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele mai jos decât pământul. Sunt oare oamenii o înfățișare a unor lucruri? Desigur că nu, dacă prin oameni înțelegem altceva decât lucruri. Ce sunt oamenii? Ei sunt ființe și nu sunt lucruri. Totuși cuvântul  ”lucruri,” din textul citat, poate avea și o accepție mai largă și anume poate să cuprindă orice entitate chiar și ființele umane. În orice caz, un idol este un obiect de cult fără nici o legătură cu Dumnezeu, care este, în mod nejustificat, considerat a fi un dumnezeu. În alt loc, în V.T. se precizează mai detaliat ce era considerat a fi un idol și ne spune că era interzis a se face un chip de femeie sau bărbat.

 

"15 Fiindcă n-aţi văzut niciun chip în ziua când v-a vorbit Domnul din mijlocul focului, la Horeb, vegheaţi cu luare aminte asupra sufletelor voastre,

16 ca nu cumva să vă stricaţi şi să vă faceţi un chip cioplit sau o înfăţişare a vreunui idol sau chipul vreunui om sau chipul vreunei femei,

17 sau chipul vreunui dobitoc de pe pământ sau chipul vreunei păsări care zboară în ceruri,

18 sau chipul vreunui dobitoc care se târăşte pe pământ sau chipul vreunui peşte care trăieşte în apele dedesubtul pământului.

19 Veghează asupra sufletului tău, ca nu cumva, ridicându-ţi ochii spre cer, şi văzând soarele, luna şi stelele, toată oştirea cerurilor, să fii târât să te închini înaintea lor şi să le slujeşti: căci acestea sunt lucruri pe care Domnul Dumnezeul tău le-a făcut şi le-a împărţit ca să slujească tuturor popoarelor, sub cerul întreg."

 

”Fiindcă n-aţi văzut niciun chip în ziua când v-a vorbit Domnul din mijlocul focului.” Iată de ce nu li se permitea să își facă un chip care să îl reprezinte pe Dumnezeu, pentru că El nu le arătase nici un chip atunci când le-a vorbit. Oamenii însă au văzut un chip, atunci când le vorbea Isus (Iisus) și astfel motivul invocat în prima parte a acestui verset a dispărut cu desăvârșire. O dată cu întruparea lui Dumnezeu în Persoana lui Isus (Iisus), Dumnezeu însuși și-a făcut un chip de om pentru Sine. Din acel moment , Cel în care s-a întrupat Dumnezeu,  chipul Acelui om, adică chipul lui Isus (Iisus) nu mai poate fi socotit un idol. Isus (Iisus) este chipul văzut al Dumnezeului cel nevăzut și nu este nicidecum un idol. Dumnezeu a făcut ceea ce înainte de Isus (Iisus) era considerat a fi un idol, adică a luat un chip de om pentru Sine. Dumnezeu care nu a arătat nici un chip în trecut ne-a arătat chipul Său în Persoana lui Isus (Iisus). 

"13 El ne-a izbăvit de sub puterea întunericului şi ne-a strămutat în Împărăţia Fiului dragostei Lui,

 14 în care avem răscumpărarea, prin sângele Lui, iertarea păcatelor.

 15 El este chipul Dumnezeului celui nevăzut, Cel întâi născut din toată zidirea.

 16 Pentru că prin El au fost făcute toate lucrurile care sunt în ceruri şi pe pământ, cele văzute şi cele nevăzute: fie scaune de domnii, fie dregătorii, fie domnii, fie stăpâniri. Toate au fost făcute prin El şi pentru El."

 

"8 „Doamne”, I-a zis Filip, „arată-ne pe Tatăl, şi ne este de ajuns.”

 9 Isus i-a zis: „De atâta vreme sunt cu voi şi nu M-ai cunoscut, Filipe? Cine M-a văzut pe Mine a văzut pe Tatăl. Cum zici tu, dar: „Arată-ne pe Tatăl”?

 

Dacă în V.T. Dumnezeu nu prezentase oamenilor nici un chip și nu dorea ca aceștia să creeze o falsă reprezentare, în N.T. Dumnezeu și-a luat El însuși un chip, în Persoana lui Isus (Iisus). În aceste condiții, reprezentarea Lui Isus (Iisus) într-o icoană, nu poate fi în nici un caz un idol. Omul în care locuiește Duhul lui Dumnezeu este ”întruparea,” în sens larg, a Lui, deoarece în trupul acelui om locuiește Duhul Său. Din acest motiv și sfinții, Creștini născuți din nou, pot să fie reprezentați în imagini căci și ei, ca și Isus (Iisus) sunt partea vizibilă, deci aptă de a fi reprezentată în imagini vizuale, a Dumnezeului cel nevăzut. Eu nu am intenția să intru în detaliu în dezbaterea privitoare la icoane dar a numi imaginea lui Isus (Iisus), sau a sfinților, idoli, mi se pare a fi o absurditate, atîta vreme cât Dumnezeu însuși și-a luat pentru sine o parte vizibilă. N.T. și V.T. sunt două abordări foarte diferite ale raporturilor dintre om și Dumnezeu, deoarece în V.T. avem un Dumnezeu oarecum despărțit de oameni, detașat de ei, în afara ființelor lor, deasupra lor, dar în N.T. Dumnezeu este și om, în sensul că omul în care locuiește Dumnezeu în și împreună cu Isus (Iisus), este dumnezeu. Această estraordinară îngemănare între finit și infinit, acest paradox, în care infinitul devine, se realizează prin finit, este cheia înțelegerii Creștinismului. Dumnezeu se face om, pentru ca omul să se facă la fel ca și Dumnezeu, după chipul și asemănarea Lui.

Lupta împotriva icoanelor denotă o anumită mentalitate și anume ea duce la desconsiderarea, într-un anumit sens, a omului, care imagistic nu poate fi asociat cu Dumnezeu. Indiferent de propaganda care se face de către anumite instituții bisericești, pentru a atrage repede în rândurile lor, indivizii fără pregătire spirituală, care nu au citit Biblia și care pot fi ușor induși în eroare, prin citarea trunchiată a unor texte, eu afirm cu toată răspunderea că icoanele nu sunt idoli. N.T. îmi dă toate argumentele pentru a face o astfel de afirmație și nu sunt impresionat de doctrinele unor Biserici instituționale Neo-protestante care își axează propaganda religioasă pe problema icoanelor. Pe de altă parte, după părerea mea, icoanele nu sunt necesare, sunt inutile și acela sau acea care îl are pe Dumnezeu, locuind în el sau în ea, nu are nevoie de o icoană pentru ca să își amintească de Isus (Iisus), căci el sau ea îl cunoaște pe El în mod spiritual, în sine însăși și nu îl mai cunoaște în felul lumii.

"16 Aşa că, de acum încolo, nu mai cunoaştem pe nimeni în felul lumii; şi, chiar dacă am cunoscut pe Hristos în felul lumii, totuşi acum nu-L mai cunoaştem în felul acesta." (2 Corinteni 5; 16)

A-l cunoaște pe Isus (Iisus) în felul lumii înseamnă a îl cunoaște pe El, rugându-ne în fața icoanelor, privind la icoane și nu uitându-ne în inimile și mințile noastre. Noi suntem icoana lui Isus (Iisus), dacă El locuiește cu adevărat în noi, iar dacă nu locuiește în noi degeaba ne rugăm în fața icoanelor. Cine nu are Duhul lui Hristos nu este al Lui.

"9 Voi însă nu mai sunteţi pământeşti, ci duhovniceşti, dacă Duhul lui Dumnezeu locuieşte în adevăr în voi. Dacă n-are cineva Duhul lui Hristos, nu este al Lui." (Romani 8; 9)

Închinarea în fața icoanelor nu este un păcat și nu este categoric o idolatrie dar este o formă inferioară de spiritualitate. Este vorba despre o spiritualitate în fază incipientă, o spiritualitate în care instituția bisericească Ortodoxă, proprietarul celor mai multe icoane, ține în dependență de ea o mulțime de oameni, care sunt dependenți de acele icoane. Dacă Dumnezeu dorește să mă vindece nu are nevoie de o icoană la mijloc, între mine și El, nu are nevoie de mijlocirea Bisericilor instituționale, oricare ar fi acestea. Relația noastră cu Dumnezeu este una personală, nemediată de instituțiile bisericești și acestea din slujitori ai lui Dumnezeu, cum ar fi trebuit să fie, îndeplinind o misiune limitată, au devenit administratori și posesori ai mântuirii noastre. Închinarea la icoane nu este un păcat dar poate fi o mare manipulare, atunci când unele icoane,”făcătoare de minuni,” sunt o modalitate de a atrage mulțimile de oameni acolo unde decide Biserica instituțională Ortodoxă. Nu există icoane ”făcătoare de minuni,” există Dumnezeu care face minuni și le poate face, dacă vrea, chiar prin intermediul unei icoane, așa cum făcea minuni prin intermediul apelor de la Betesda.  Icoanele în sine nu au nici o putere, ci Persoana pe care acestea o reprezintă deține puterea, este bine să nu uităm acest lucru nici o clipă. Noi toți suntem o preoție sfântă, o seminție aleasă și ar trebui să ne informăm fiecare, cel puțin pentru noi, cât mai bine, despre felul în care lucrează Dumnezeu, în viețile noastre.

Eu nu vorbesc după pozițiile Ortodoxiei și nu iau apărarea icoanelor. Nicidecum, eu nu mă închin în fața icoanelor dar nici nu găsesc că a te închina în fața lor este nebiblic și de aceea dacă mă aflu într-o biserică Ortodoxă nu judec pe aceia sau acelea care se închină în fața icoanelor și cu atât mai mult nu îi condamn. Închinarea în fața icoanelor nu este un obstacol în calea mântuirii oamenilor, dar accentul prea mare pus pe forme ritualice, în dauna conținutului spiritual și folosirea icoanelor pentru interese de cult, care nu sunt strict interesele mântuirii individuale a fiecărui credincios mi se pare o greșeală, care poate avea consecințe grave. Icoanele pot avea un loc pentru aceia sau acelea care s-au obișnuit cu ele, dar vor avea un loc din ce în ce mai mic pentru aceia care simt cu adevărat prezența vie a lui Dumnezeu în viața lor. Pe de altă parte, eu personal resping modul manipulativ și condamnator în care Bisericile instituționale Neo-protestante folosesc problema icoanelor pentru a face prozelitism în favoarea confesiunilor lor. Ele spun numai jumătate de adevăr și în cazul acesta o jumătate de adevăr echivalează cu o minciună. Toate Bisericile instituționale fac propagandă pentru instituțiile lor religioase și nimeni nu spune tot adevărul sau nu analizează obiectiv lucrurile. În fond, închinarea în fața icoanelor sau închinarea în absența icoanelor este o problemă care până la urmă rămâne la latitudinea celui credincios și nimeni nu trebuie să fie condamnat nici pentru că se închină în fața unor astfel de reprezentări grafice și nici pentru că nu se închină. Fiecare vrea să convingă pe ceilalți că el are dreptate dar problema icoanelor este o chestiune complexă, care nu se rezolvă doar prin citirea unor texte din V.T. Dacă nu ar fi fost Isus (Iisus) probabil că noi nu ne-am fi făcut Evrei și nu ne-am fi circumcis și dacă nu ne supunem circumciziei, atunci de ce ne vedem toate deosebirile dintre V.T. și N.T.? Răspunsul meu ar fi acela că pentru construirea unei confesiuni creștine este nevoie de o doctrină diferită decât doctrinele deja existente și de aceea oamenii sunt în căutarea de combinații posibile ale textelor Bibliei. Toate războaiele doctrinare sunt inutile căci Dumnezeu mântuiește oamenii, în mod individual și nu mântuiește oamenii în funcție de ”corectitudinea” unei doctrine sau a alteia, ci în funcție de puterea de a îl iubi pe Dumnezeu și semenii iar pe aceasta Dumnezeu o cunoaște, pentru fiecare din noi, încă înainte de întemeierea lumii.

"4 În El, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinţi şi fără prihană înaintea Lui, după ce, în dragostea Lui,

 5 ne-a rânduit mai dinainte să fim înfiaţi prin Isus Hristos, după buna plăcere a voii Sale,

 6 spre lauda slavei harului Său pe care ni l-a dat în Preaiubitul Lui." (Efeseni 1; 4-6)

 

Înainte de întemeierea lumii nu exista problema icoanelor și Dumnezeu ne-a ales în timp ce făcea cu totul abstracție de această problemă și fără nici o legătură cu ea. Unii Creștini Neo-protestanți au tendința de a se considera pe ei mai buni Creștini decât alții doar pentru că, ei nu se roagă în fața icoanelor și pentru că au fost botezați la maturitate. Dumnezeu ne cunoaște pe fiecare în parte și criteriile Lui sunt unele profunde și nu se limitează la aspecte ritualice, formale.

  

  

   

 

 

 

 

 

 

Navigare website

 

 

 

 

 

 

 

Nou!

 

____________________

 

Carte:

Biserica Celor Născuți din Spirit

și Bisericile instituționale

 

Cartea Biserica Celor Născuți din Spirit

Download the book

 

Citeşte cartea!

Comandă cartea!

___________________

Botezul în apă şi problema imaginilor

şi statuilor în Creştinism

 

  Broșura Botezul în apă și problema statuilor în Creștinism

 

Sfinţenie şi iad

 

iBroșura Sfințenie și iad

 

 

Rolul femeilor în Creştinism

şi

problema autorităţii

 

Broșura Rolul femeilor în Creștinism

 

Cuprins cu titlurile mesajelor

 

Mesaje actualizate 

 

Dumnezeu ne învață direct toate lucrurile (Biblia Cornilescu)   

 

Învățăturile esențiale despre Dumnezeu nu ne vin prin intermediul altor persoane, ci prin intermediul proprie noastre relații cu Dumnezeu, pe cale directă și nu pe cale indirectă. Fără îndoială că primim învățătură și prin acei oameni, care l-a rîndul lor au primit-o direct de la Dumnezeu și au transmis-o altora. Nu toți Creștinii născuți din nou au darul învățării, ei pot avea darul prorociei sau al vindecărilor, al minunilor sau alte daruri...  

 

(08. 03. 2013)

read more

 

 

Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu (Biblia Cornilescu)   

 

Pavel ne îndeamnă se ne manifestăm în așa fel încât să fim pe placul celor din jur, adică să acționăm în conformitate cu părerile lor și nu conform convingerilor noastre. Cu toate acestea, atunci când, tot într-o problemă legată de hrană, Petru nu a vrut să își arate libertatea pe care o avea în Cristos, în fața unor iudei convertiți la Creștinism, veniți de la Iacov, Pavel l-a admonestat pe Petru, pentru conduita lui...  

 

(08. 03. 2013)

 

read more

 

 

În dragoste nu este frică (extrase din Biblia Cornilescu)   

 

Una este să îți fie frică de mânia lui Dumnezeu și cu totul altceva este ”frica iubirii,” adică să fi atent și grijului să nu greșești față de Acela pe care îl iubești. Cu alte cuvinte, acela sau acea care iubește cu adevărat are o grijă deosebită să nu îi facă nici un rău, fără voia sa, aceleia sau aceluia pe care îl iubește...  

 

(08. 03. 2013)

read more

 

 

Păcatele cu voia și jertfa lui Isus (Iisus) II (extrase Biblia Cornilescu)   

 

Care este contextul în care ne spune Pavel că nu mai există jertfă pentru păcate, pentru cei care păcătuiesc cu voia, în epistola către Evrei cap. 10, vers. 26? În primul rând, Pavel le scria Evreilor și se referea la inutilitatea practicării jertfelor din V.T. În al doilea rînd Pavel a dorit să spună că Isus (Iisus) a adus o singură jertfă pentru păcate, adevărata jertfă și că jertfele din V.T. reprezentau doar umbra bunurilor viitoare... 

 

(08. 03. 2013)

read more

 

 

Pocăință și Biserica adevărată (cu extrase din Biblia Cornilescu)   

 

Bisericile instituţionale sunt nişte verigi intermediare, între noi şi Dumnezeu. Nu avem nevoie de instituţii bisericeşti, de dogme şi doctrine obligatorii, pentru a fi credincioşi. Nu mă refer desigur la desființarea comunităților creștine, nici pe departe, ci mă refer la eliminarea autorității pe care Bisercile instituționale și-au construit-o, în numele lui Dumnezeu, în mod artificial...  

 

(23. 02. 2013)

read more

 

 

Fiara își arată colții (extrase Biblia ortodoxă)   

 

Instituția bisericească își vădește adevăratul caracter și prin modul în care gestionează ultimul drum, în această viață, al oamenilor. Cei care sunt înmormântați în cimitire private, nu au dreptul la o slujbă religioasă, din partea Bisericii instituționale ortodoxe. Paradoxal, aceste persoane, aparținând Bisericii instituționale Ortodoxe, nu au dreptul să fie incinerate, drept negat de aceași instituție bisericească, dar nu pot găsi locuri de veci nici la cimitirele publice...  

 

(23. 02. 2013)

read more

 

 

B.S.U. și Martorii lui Iehova   

 

Există o deosebire fundamentală, în problema Trinității, între Biserica Spirituală Unică și Martorii lui Iehova. Cei din urmă, sunt o instituție bisericească, care susține o anumită doctrină, cu privire la Trinitate. Biserica Spirituală Unică lasă deschisă această problemă și susține că nici o doctrină creștină nu cuprinde în întregime și nu rezolvă în totalitate complexitatea acestui subiect și că părerile oamenilor...

 

(23. 02. 2013)

read more

 

 

Păcatele cu voia și jertfa lui Isus (Iisus) (extrase Biblia Cornilescu)   

 

Dintr-un singur text biblic, înțeles greșit și în afara contextului său s-a creat o doctrină care are menirea să descurajeze pe credincioși și să îi facă dependenți de Bisericile instituționale. Nici un text biblic nu trebuie înțeles singur, izolat, ci împreună cu toate textele biblice, care se referă la un anumit subiect sau la o anumită tematică... 

 

(23. 02. 2013)

read more

 

 

Dragostea este împlinirea Legii   

 

Ori ne spune Dumnezeu direct, în conștiință, ce trebuie să facem, ca să fim mântuiți, ori ne spun Bisericile instituționale ce trebuie să realizăm pentru mântuire. Dacă învățătura despre mântuire vine din interior, de ce mai trebuie să vină din afară? Chiar dacă la începuturile experienței noastre spirituale am învățat de la alții abc-ul credinței, totuși ulterior am dobândit în noi înșine tot ceea ce trebuie să știm și puterea de a pune în practică aceste învățături...

 

(12. 02. 2013)

read more

 

 

Hristos în noi nădejdea slavei   

 

Îl cunoaştem pe Dumnezeu, atunci şi numai atunci când locuieşte în noi. Când El locuieşte în noi îl cunoaştem pe El ca într-o oglindă, atunci când ne cunoaştem pe noi înşine. Experienţa noastră personală este experienţa noastră cu Dumnezeu şi fiecare zi scursă înseamnă o mai bună cunoaştere a Lui. Atunci când Dumnezeu se oglindeşte în noi, El se şi întipăreşte în noi şi noi devenim imaginea Sa... 

 

(12. 02. 2013)

read more

 

 

Să nu ne lăsăm înşelaţi!   

 

Instituţiile bisericeşti sunt o imagine deformată şi prin urmare înşelătoare a Împărăţiei lui Dumnezeu. Nimic din cea ce este pe pământ nu va mai fi în Ceruri, în afara celor mântuiţi, dar şi aceştia vor fi schimbaţi. În Împărăţia lui Dumnezeu nu va mai exista aceeaşi organizare ca cea existentă în Bisericile instituţionale...  

 

(12. 02. 2013)

read more

 

 

Întâlneşte-l pe Isus (Iisus) 

 

Nu trebuie să mergi la Ierusalim, la sfântul mormânt pentru asta. Acolo vei vedea doar mormântul gol, dar Isus (Iisus) a înviat şi nu îl găseşti acolo. Isus (Iisus) este la uşa ta şi bate. Dacă îi deschizi El pătrunde în fiinţa ta şi va locui cu tine în veci. Isus (Iisus) te cheamă şi dacă auzi această chemare merită să îi răspunzi, căci este o chemare la viaţă şi la fericire. Nu te împiedica de oamenii care vorbesc doar despre El... 

 

(12. 02. 2013)

read more

 

 

Dumnezeu locuieşte în noi (cu extrase din versiunea ortodoxă a Bibliei) (30. 01. 2013)  

 

În credinţa creştină aspectul individual trebuie să aibă prioritate asupra aspectului social, de comunitate. Mai întâi trebuie să fim în legătură cu Dumnezeu, chemați de El şi numai după aceia putem să manifestăm ceea ce suntem. Cu alte cuvinte, dacă Dumnezeu nu locuiește în noi, nu putem să avem relații Creștinești autentice, cu cei din jurul nostru. Nu putem să fim buni Creștini și să punem în practică învățăturile creștine, decât atunci când în noi este prezentă și se manifestă puterea lui Dumnezeu...

 

 

read more

 

 

Dumnezeu este Tatăl fiecărui credincios în parte (versiunea Biblia ortodoxă)   

 

Instituţiile bisericeşti ne impun ce trebuie să credem şi ce trebuie să facem sau să nu facem, ca şi cum ele ar fi tutorii sau curatorii noştri spirituali. Ele sunt falşi tutori, falşi curatori şi falşi părinţi, deoarece fiecare om, care trăieşte pe pământ are dreptul să aibă ca Tată pe Dumnezeu, în mod personal şi nu avem nevoie de Big Brother, adică de fratele cel mare, care să ne tragă de mânecă şi să ne pedepsească...  

 

(30. 01. 2013)

read more

 

 

Adevărata practică a Creştinismului (versiunea Cornilescu a Bibliei)   

 

Practica Creştinismului nu constă în principal în a ne duce duminica la adunările creştine şi de a participa la slujbe sau la spectacole şi festivităţi prin care îi dăm recunoaşterea lui Dumnezeu. Problema nu este de a îi declara lui Dumnezeu că suntem gata să ne supunem Lui, în toate lucrurile, de a ne pune bine cu El, ci problema este de a practica, în mod concret şi real, ceea ce ne cere El. Adevărata pocaință nu înseamnă doar a face sau a nu face ceva anume, ci înseamnă de a fi asemănători cu Dumnezeu, a fi dumnezei...  

 

(30. 01. 2013)

read more

 

 

Cine ne-a văzut pe noi l-a văzut pe Isus (Iisus)?   

 

Din nefericire oamenii l-au transformat pe Isus(Iisus) Hristos într-un idol. El este prezentat ca fiind întruchiparea unui ideal la care este foarte greu, dacă nu chiar imposibil, de ajuns. Mă refer la caracterul Lui şi la puterea Lui. Cei mulţi se închină unui ideal, unui idol, de la care aşteaptă minuni, cu toate că cea mai mare minune este tocmai ca ei înşişi să transpună în viaţa lor acest ideal, transformându-l într-un mod de viaţă cotidian...  

 

(30. 01. 2013)

read more

 

 

IIsus (Iisus) Apa vieţii şi Boboteaza   

 

Oare a bea din Apa vieţii care este Iisus şi a bea din apa care este agiasma mare este acelaşi lucru? Eu afirm că nu este, deoarece Apa vie, care este Isus (Iisus) se transformă într-un izvor de apă vie pentru ceilalţi prin Duhul Sfânt, care locuieşte în noi, pe când apa, care este agiasma mare, nu poate echiala cu lucrarea complexă a naşterii din nou, a roadelor şi darurilor duhovniceşti. (1 Corinteni 12; 1-11) Apa vie, care este Isus (Iisus) lucrează prin cuvintele pe care El le-a spus pe pământ şi mai ales prin puterea pe care El o are asupra inimilor noastre...  

 

(07. 01. 2013)

read more

 

 

Război cu Isus (Iisus)   

 

De unde absurditatea că cenuşa şi pământul, adică solul, sunt două substanţe calitativ diferite? Dacă luăm un pumn de cenuşă şi îl amestecăm cu pământ prelevat din sol vom vedea că ele devin o combinaţie uniformă, greu de separat. În fapt, solul este format şi din multă cenuşă provenită de la animale sau vegetaţie arse, de a lungul timpului...  

 

(07. 01. 2013)

read more